Scurt pe scurt despre boala chistului de ciocolată, cu Prof. Dr. Taner Usta…

Endometrioza se întâlnește la 1 din 10 femei aflate la vârsta fertilă (în cea mai mare parte între 15 și 49 de ani). În lume, endometrioza se întâlnește la aproximativ 176 de milioane de femei. Estimăm că și în țara noastră aproximativ 2 milioane de femei au boala endometriozei.

Endometrioza este o boală a vârstei fertile și se întâlnește cel mai mult în jurul vârstei de 30 de ani. Poate afecta și viața fizică, mentală și socială a femeilor. Lipsa conștientizării din partea femeilor sau normalizarea simptomelor prelungește timpul care trece de la observarea primelor simptome ale bolii până la stabilirea diagnosticului.

La femeile care au menstruație dureroasă, contact sexual dureros și durere inghinală cronică se întâlnește într-o proporție de 70%. La femeile care au problema infertilității se întâlnește într-o proporție de 30-40%. În general, se întâlnește la una din fiecare 10 femei aflate la vârsta fertilă (15-49 de ani). Deși în grupa de vârstă 13-19 ani, căreia îi spunem adolescente, endometrioza nu se întâlnește frecvent, la adolescentele care au dureri menstruale severe și la care nu se observă un răspuns la analgezice, frecvența prezenței endometriozei urcă până la 70%.

Este localizarea în organe din afara uterului a țesutului care căptușește interiorul uterului, numit endometru. Organele în care se întâlnește, în ordinea frecvenței, au fost raportate ca fiind membrana peritoneală care căptușește interiorul abdomenului, ovarele, trompele, vaginul, intestinele, vezica urinară, ureterul, ombilicul (buricul), zonele vechilor cicatrici operatorii, pulmonii, diafragmul, nasul, creierul, ochiul, țesutul mamar, inima, splina. Cel mai frecvent, într-o proporție de 60-75%, se întâlnește la nivelul ovarelor.

Care sunt simptomele endometriozei?

Focarele de endometrioză care se formează în final cresc și sângerează în funcție de schimbările hormonului estrogen din ciclul menstrual, se extind mai în profunzime și, în legătură cu acestea, formează durere și aderențe în zonele în care se află. În timp ce celulele sistemului imunitar încearcă să înlăture focarele de endometrioză, se formează totodată și o stare inflamatorie, iar în legătură cu aceasta apar țesuturi cicatriciale, aderențe serioase.

Menstruația dureroasă, contactul sexual dureros (durere care iradiază în zona inghinală și anală), infertilitatea, constipația, indigestia, balonarea, durerea abdominală, senzația de disconfort în pelvis, adică în partea inferioară a abdomenului, dereglarea ciclului, pătarea înainte de menstruație, urinarea frecventă, urina cu sânge, durerea în flanc sunt simptomele pacientelor care duc gândul la endometrioză (Tabelul 1). Din când în când nu produce nicio simptomatologie și este văzută în timpul unei operații sau al unei ecografii.

Tabelul 1. Simptomele clinice care sugerează frecvent că ar putea fi endometrioză.

În primul rând, ca în orice boală, se preiau simptomele și istoricul personal al pacientei. Ulterior se efectuează examenul ginecologic și ecografia. Sensibilitatea în timpul examenului pelvin, exprimarea durerii, mobilitatea limitată a uterului și a ovarelor sugerează endometrioza. Din când în când, în timpul examinării cu specul, se pot vedea în spatele colului uterin leziuni nodulare albastru-violet, iar acest simplu semn exprimă prezența endometriozei în țesuturile profunde ale pelvisului. De aceea, examenul pelvin cu specul este important în stabilirea diagnosticului.

Dintre metodele ajutătoare în diagnostic, cea mai informativă este ecografia. La ecografie se pot vizualiza chisturile de ciocolată de la nivelul ovarului, cărora le spunem endometrioame, aderențele serioase dintre ovare și uter, din când în când nodulii endometriotici de la nivelul intestinului, rectului, vezicii urinare. Metodele avansate de imagistică, RMN și CT, sunt utile în special în situațiile în care endometrioza, căreia îi spunem endometrioză profundă, afectează țesuturile pelvine profunde.

O altă metodă ajutătoare o reprezintă analizele de sânge, iar cel mai frecvent se solicită Ca 125 și Ca 19-9. Însă sensibilitatea acestor analize în identificarea endometriozei este scăzută și se solicită doar ca investigație suplimentară.

Diagnosticul definitiv al endometriozei se stabilește prin laparoscopie, cu efectuarea unei biopsii de țesut. În timpul laparoscopiei, endometrioza poate fi evaluată ca ușoară (stadiul 1-2) și severă (stadiul 3-4). Într-o altă clasificare, endometrioza este evaluată în 3 grupe: endometrioză peritoneală, endometrioză ovariană și endometrioză profundă. Deși detectarea endometriozei la nivelul peritoneului, adică al membranei abdominale, și al ovarului este ușoară în timpul laparoscopiei, endometrioza profundă, deoarece afectează țesuturile pelvine profunde, poate fi trecută cu vederea în timpul operației.

Stadiul și severitatea bolii endometriozei influențează abordarea terapeutică. Cei doi factori importanți determinanți în tratament sunt durerea și infertilitatea (dorința de a avea copii).

În tratamentul endometriozei există 2 abordări fundamentale: folosirea medicamentelor și chirurgia.

Scopul tratamentului cu medicamente este de a suprima leziunile de endometrioză prin crearea unei stări cu estrogen scăzut, de a reduce inflamația, de a opri progresia leziunilor de endometrioză. În tratamentul medicamentos se află analgezicele, pilulele contraceptive, medicamentele care conțin progesteron și sistemele intrauterine (steriletul), injecțiile lunare sau la 3 luni cărora le spunem analogi de GnRH, inhibitorii de aromatază. Între acestea există diferențe în privința efectelor secundare și a prețului. Oricum ar fi tratamentul medicamentos, la 2 ani după tratament endometrioza poate reapărea într-o proporție de 50%.

Scopul tratamentului chirurgical este de a asigura anatomia normală, de a desface aderențele, de a îndepărta chisturile ovariene astfel încât să se producă cea mai mică afectare a țesutului ovarian rămas, de a îndepărta focarele de endometrioză de la nivelul peritoneului și nodulii de endometrioză profundă. În tratamentul chirurgical se folosesc metode chirurgicale închise, precum laparoscopia sau chirurgia robotică. Chirurgia deschisă, în schimb, nu este preferată. În chirurgia laparoscopică/robotică se realizează prin intermediul unei mici incizii făcute la nivelul buricului.

Aplicarea unui tratament medicamentos după intervenția chirurgicală poate întârzia atât simptomele, cât și reapariția lor.

Dacă simptomul durerii este pe primul plan, se poate recomanda atât tratamentul medical, cât și tratamentul chirurgical, însă tratamentul chirurgical este cea mai eficientă metodă pentru durere. Aici capătă importanță dorința femeii de a avea copii și vârsta ei. La femeile la care endometrioza este identificată la menopauză trebuie luat în considerare tratamentul chirurgical.

Din când în când, chirurgia endometriozei poate fi foarte dificilă, se pot observa afectări ale intestinului și ale vezicii urinare, iar în aceste cazuri este potrivit să se efectueze operația ca o echipă, împreună cu un chirurg de colon (intestin) și un urolog. În concluzie, tratamentul endometriozei trebuie individualizat.

Realitățile despre endometrioză

Boala nu are o cauză cunoscută, însă este mai probabil să se întâlnească la femeile predispuse genetic. Femeile care au endometrioză la mamă sau la soră sunt mai expuse riscului de a face boala. Și factorii de mediu pot juca un rol în dezvoltarea bolii. În studii s-a arătat că riscul de endometrioză este crescut la cele expuse la dioxină (un deșeu din mediu).

Sarcina poate reduce simptomele bolii. Însă nu tratează complet boala. Frecvent, după lăuzie, boala continuă de unde a rămas.

Histerectomia poate reduce simptomele la un grup de paciente. Însă nu este un tratament definitiv al bolii. Cel mai important aspect în tratament nu este îndepărtarea uterului, ci îndepărtarea tuturor focarelor de endometrioză.

Femeile cu endometrioză sunt mai expuse riscului de cancer ovarian. Deși există o creștere a riscului, acest risc este destul de scăzut. Riscul crește în special după vârsta de 45 de ani.

Centrul de endometrioză și dureri pelvine cronice,

Clinica de obstetrică-ginecologie,

Spitalul Acıbadem Altunizade,

Universitatea Acıbadem MAA, 

Istanbul.

Endometriosis and Pelvic Pain Center

Department of Ob&Gyn

Acibadem Altunizade Hospital,

Acibadem Mehmet Ali Aydinlar University, Istanbul.

Board Member of Turkish Gynecologic Endoscopy Society,

President of Turkish Endometriosis&Adenomyosis Society.